:) Stiam dar am uitat!
Cum altfel as putea sarbatori Bucuria decat alegand sa fiu, cautand sa petrec timp in natura, educandu-mi ochii sa asculte inima si sa soarba din cupa aurie de la asfintit. Emotiile ma cuprind si ma imbratiseaza cu multa caldura! Emotiile imi uda uneorii ferestra camerei copilului interior cu stropi fierbinti si parfumati. Mi-e dor de dragoste. Simt sa simt Iubirea si Daruirea. Recunostinta imi limpezeste mintea cenusie de ganduri grele. Mangaierile si privirile animalutelor mele sa induioseaza adesea iar zambetele adultilor dragi mie imi dau motive sa le daruiesc dulcele familiei, al prieteniei, al limabjului Iubirii care nu stie de neintelegere.
Inainte oboseam de atata daruit si iubit!!! De ce??? Pentru ca inima mea era lipsita de ancora. Acum am ancorat in Oceanul Iubirii Domnului si mi-e bine. Nu sunt singura si ma simt iubita! Si iubesc Viata! Iubesc Natura si toate Bucuriile ce-mi ies in cale. Am inceput sa inteleg limbajul Naturii, al celor plecati dintre noi, al Iubirii. Am renuntat sa mai judec, acum apreciez si sunt recunoscatoare pentru toate barcile ce sosesc in portul inimii mele. 
O melodie:
Un articol:
Un film:
O seara parfumata de Cuptor!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu