Joaca Andreei

Draga Andreea, 

Iti multumesc. 

"Ciocolata amaruie sta pe birou. Fereastra deschisa lasa vantul diminetii sa aduca vesti proaspete iar firele desirate din covorul rosu asculta linistite trilurile vrednice ale gingaselor inaripare. Soaptele inimii culeg rugile din zori... In dor se tese umil un alt rand, croseta obosita sta infipta in ghemul de fire sangerii. Crengutele usor inmugurite canta senin creionand in adierea fina oda unei dimineti cu zambet de femeie-mama. Suflul gandurilor este azi parca mai linistit si este pregatit sa dea voie inimii sa danseze in culori galbui-rosiatice. 

Te-am chemat in mine si am multe sa-ti marturisesc. Vreau sa inlocuiesc cafeaua cu un pahar cu apa proaspata. Cum mai esti tu? Da-mi voie sa te simt. Buclele tale...obrajorii tai...chipul tau angelic mangaiat de racoarea diminetii cu gust de roua si parfum de paine coapta in cuptor. Da-mi voie sa te imbratisez in prag de  noua zi cand licarirea vietii imi face cu ochiul. Mi-ai lipsit. Vorbeste-mi de tine. Impartaseste cu mine din bucuria ta ciocolatie. Strange-ma in brate si trezeste-ma frumos intr-o realitate care sa ma pastreze mereu zambitoare si cu inima calda; o realitate care sa-mi permita sa ma cufund de placere in spuma ciocolatoasa. Te simt mai linistit ca altadata, te simt mai senin si mai impacat cu Dragonul. Apropos, am un mic dar pentru Dragonul tau. Aceasta ciocolata amaruie, izvor de viata si zambet de femeie-mama, ii va oferi micutului tau prieten firul de urzeala potrivit pentru a fi crosetat impreuna cu celelalte fire sangerii. Traistuta asteapta sa fie  terminata pentru a putea fi luata in calatorie. Ai grija de inima ta. Te privesc in ochi acum si simt caldura ta in mirosul vantului de inceput. Da-mi voie sa plang fara sa ma vezi, vantul imi va usca lacrima si-mi va mangai inima. Croseta mea sta nemiscata, sta la locul ei, croseta mea cu iz magic se va apuca curand de lucru. Iti voi lucra un fular si voi gusta delicat un patratel de ciocolata. Miscarea gratioasa a firului plimbat pe degetele bine cremuite promite sa pastreze zambetul de femeie-mama precum un stejar amintirea frunzelor cazute. Firele sangerii curg din inima-ti buna si-mi permit mie, unui suflet, sa insire ochiurile nazdravane ale vietii ce va sa vie. Multumesc. Mi-e dor de ochii tai de ciocolata...Calauzeste-ma pe mai departe si ne vom reintalni mereu aici, la crosetatul rugilor amarui in zorii zilelor ciocolatii. Ingrijeste de Dragonul tau si ofera-i darul meu. 

Inspira. Expira. Liniste. Cerul senin tese cu multa grija covorul cu fir rosu al gandurilor mele. Buna dimineata!"