"Sa nu te indignezi, nici macar in tine, pentru nici o acuzatie nedreapta ce ti s-ar aduce. Este un lucru rau. Si raul incepe prin ganduri rele. Cand te amarasti si te indignezi, fie doar cu gandul, iti strici atmosfera duhovniceasca. Impiedici Sfantul Duh sa lucreze si ingadui diavolului sa mareasca raul. Tu trebuie sa te rogi totdeauna, sa iubesti si sa ierti, alungand de la tine orice gand rau."Parintele Porfirie
Linistea de din-naintea furtunii imi flutura gandurile spre non-gandire. Primele picaturi de ploaie cad cu pofta iar pamantul le primeste cu o pasiune morbida. Verdele se lasa oarecum mangaiat de sonata tunetelor. Indrumarile inteleptilor culese cu mare aviditate din multele izvoare limpezi mi se oglindesc in fiecare moment in care sunt prezenta, in care ma simt, in care aleg sa traiesc, in care las mintea de-o parte cu toate fricile, suferintele si victimizarile si aleg sa fiu vie. Precum pamantul insetat se bucura Acum de ploaia de afara asa si eu am inceput sa ma bucur de fiecare clipa, muncesc si ma straduiesc sa fac treaba cat mai bine si dupa ce am incheiat imi dau voie efectiv sa ma bucur de o cafea, de o plimbare, de o respiratie profunda, de-a avea alaruri o alta inima, de a observa ce se afla in jurul meu, de a fi. Sunt mai prezenta in viata mea si curg impreuna cu aceasta.
Daca pana mai ieri afirmam ca "viata curge" pentru ca un intelept a spus candva asta, azi spun ca eu sunt o parte din natura, din viata, din omenire pentru ca asa simt. Ma vad in fiecare om, ma observ si ma simt vie doar privind minunile ce ma inconjoara. Imi deschid inima sa iubesc si evit sa ma mai agat de trecut, de greselile pe care le-am facut odata, azi sunt alt om, sunt un om mai bun si ma iubesc pentru asta. Am certitudinea ca nu sunt singura, ca am cel mai bun aliat alaturi de mine si stiu ca ma sustine neconditionat, eu sunt cea care intinde mana si i-o cuprinde pe-a sa si impreuna urcam sau coboram, inaintam sau ne odihnim, plangem sau ne bucuram. Aliatul meu se numeste Vointa si Vointa imi este ancora in oceanul Iubirii Domnului. Vointa imi este balsam pentru uns ranile trecutului, pornirile neamului ce-l port in mine si cu mine, Vointa imi permite sa-mi cant Doina Sufletului. 
Recomand cu caldura cartea scrisa de Staretul Tadei - Cum iti sunt gandurile asa iti este si viata. Daca te tii strans prins de trecut, de emotii negative, de suferinta inghitita permanent si acumultata intr-o cupa devenita intre timp potir aromatizat cu pudra de hazna Atunci viata ta va fi ghidata de acest mentor.
Din multele indemnuri intalnite in carte imi rasuna adesea propunerea Parintelui de a observa pasarile cerului, pasarile care canta necontenit; este posibil ca si noi sa invatam, sa preluam acest bun obicei de a canta naturii, de a canta Domnului, de a canta pur si simplu. Am inceput sa cant si eu chiar daca nu am fost niciodata buna la muzica. Cant cu placere. In urma cu cateva zile m-am trezit fredonand melodia de fundal a desenelor animate din copilarie care nu mi-au placut in mod deosebit, am lasat sa curga si iata ca am ajuns sa-i cant cu bucurie Panterei Roz. Ieri am fluierat, azi am observat cum o albina isi misca aripile incercand sa-si mentina zborul pentru a saluta florile. 
Viata este mai mult decat Daca, Atunci; Viata este compusa din fiecare caracter ce alcatuieste in final formula lui If; bucuria Vietii este departe de a fi cuprinsa intr.o varianta de programare, bucuria se lasa savurata cand controlului ii este luat locul de catre un Motiv gata sa se lase impletit alaturi de Vointa. Viata capata gust cand este asezonata cu variabile precum Iertarea de sine, Iubirea de sine si Recunostinta pentru darul Vietii. Azi scriu din inima, din ceea ce simt, azi nu mai scriu din carti. Azi simt sa scriu si scriu ce simt despre Frumos.
Copilul interior, durerea inteleasa drept iubire si vietuirea cu sufletul petecit dau tonul Vietii.
Armonie
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu