Lumea mea...

"Există, de mult, un clişeu al psihoterapiei care spune că oamenii se căsătoresc adeseori cu persoane care seamănă cu părintele cu care au avut de luptat în copilărie. Conceptul nu este foarte corect. E vorba nu atât de faptul că perechea pe care o alegem seamănă cu mama sau tatăl, ci că numai cu aceşti parteneri suntem capabile să împărtăşim aceleaşi sentimente şi să ne confruntăm cu aceleaşi dificultăţi, cu care suntem obişnuite din copilărie; suntem în stare să reproducem atmosfera din copilărie cu care suntem atât de familiarizate şi să facem uz de aceleaşi manevre pe care le-am tot exersat. 

Tocmai acest lucru reprezintă, pentru cele mai multe dintre noi, dragostea. Ne simţim în largul nostru, ca acasă, desăvârşit de bine, cu persoana lângă care putem executa toate mişcările pe care le ştim şi pentru care simţim emoţii familiare. Chiar dacă mişcările nu dau rezultate §i ne simţim jenate de sentimentele noastre, nu cunoaştem altele.

 Avem o anume senzaţie că aparţinem acelui bărbat — partener de dans - care ne lasă să executăm paşii pe care-i ştim deja. Cu el şi nu cu altul, hotărâm să stabilim relaţia pe care s-o facem să meargă. Nu există o substanţă chimică mai atrăgătoare decât sentimentul de tainică familiaritate apărut când se întâlnesc un bărbat şi o femeie ale căror modele de comportament se îmbină perfect ca piesele dintr-un joc de puzzle.

 Dacă, în plus, bărbatul îi oferă femeii ocazia de a se zbate să învingă sentimentele de suferinţă şi neputinţă din copilărie, când nu era iubită şi dorită, atunci atracţia devine pentru ea irezistibilă. Cu alte cuvinte, cu cât a fost mai mare durerea în copilărie, cu atât e mai puternic impulsul de a o reconstitui şi stăpâni la maturitate."

FEMEI CARE IUBESC PREA MULT - Robin Norwood

Despre "haosul interior" si "stabilitatea exterioara"

Poti traversa doua lumi ca sa ajungi in a treia, acolo unde vei putea efectiv sa traiesti dupa niste norme ale unui nebun? Te vei abate usor-usor de la directia comuna, vei si cu o treapta mai sus decat ei.

Al treilea ochi

Vad lumina, iar intunericul s-a transformat!

Lucrurile capata sens,alt sens, e un sens al sensului,

E cuvant si e simtire,

Drum drept si ... Mantuire!

Detasare,

Un pas in spate pentru a vedea mai bine...

Te plac!

"Intr-un glas amandoi

Sa cantam chitara mea

Hai cantati toti cu noi

Ce frumoasa-i dragostea!"

De ce te plac?! Pare neobisnuit...tocmai Eu...fac marturisirea asta deocheata, inocenta, plina de cant, de emotie curata...Eu, un spirit ratacit si liber...

Esti luceafarul noptii mele de clestar,

Esti apusul de soare la fereastra lumii mele,

Esti freamatul emotiei,

Esti racoarea serii, la finele zilei,

Esti roua diminetilor de vara,

Esti spuma necontenitelor valurilor,

Esti tipatul pescarusilor,

Esti linistea muntilor,

Esti verdele padurilor,

Esti clinchetul ghioceilor,

Esti albul zapezii,

Esti cantecul inimii,

Esti oda bucuriei,

Esti dansul lebedei pe apa,

Esti zborul pasarilor in inaltul cerului,

Esti steaua mea norocoasa,

Esti minunea mea aleasa,

Esti fructul copt din pomul fericirii,

Esti cugetul naturii,

Esti curajul omenirii,

Esti luna plina de pe cer,

Esti fulgul inocent de nea,

Esti vantul nebuniei,

Esti urarea bucuriei,

Esti...

Esti si vei mai fi,

De-apururi in esenta timpului ce va veni...

Esti...

Rescriu un destin!

Metamorfoza s-a incheiat. Fluturele si-a luat zborul catre Absolut sau poate ... catre Nicaieri. Moment istoric pentru instanta "Colectivului Inconstient". Am invins Demonul, am rupt lanturile penitentei, m-am eliberat.

Multumesc mentorilor pe ritm de aplauze, pentru acceptare asa cum mi-a fost dat sa fiu, caci altfel nu am cum.

Privesc in jur, numai ca eu sunt undeva sus, deasupra, mi-e bine, e o stare de beatitudine, de nebunie omeneasca, de durere cruda, de sarut dulce-amarui, de mangaiere aspra, stare presarata cu putin venin pentru esenta.

Si zbor...

Un elan imbatator ...

Oare...sa cobor?

Si pentru ce, sau pentru cine?

Crezi ca ei stiu mai bine?

Cu totii stim Nimic!

Ca firul de nisip,

Ne lasam purtati de Vant,

Nebuni si plini de Gand.

Am atins condeiul magic,

Rescriu...

Un destin putin mai tragic.

A fost pustiu,

Acum e vraja,

E miraj,

Si e caldura,

E soare pe cararea din padure,

E zambet prietenesc.

E Tot, E Tineresc.

E viata si suspans,

E aventura intr-un usor glas.

Traieste , e frumos!

Te invit la acest dans...

Povestea mea...

Pentru ca visurile devin o realitate frumoasa, sa ne bucuram.

Am inceput un nou capitol. Eu am ales sa-l traiesc cu bucurie si multa placere.

Parte din Lume...Parte din Mine

Simt cum visurile mele devin realitate . Azi ma vad ca o tanara de 21 de ani. Sunt fericita. Ma uit in oglinda vietii si vad cum am crescut, vad femeia care vrea sa paseasca pe cararea destinului sau, vad omul matur capabil sa-si sustina punctul de vedere , vad o lupta crancena intre Eu si umbra blestemului transgenerational, vad si simt enorm!

Lupt!

"Grecii foloseau două cuvinte - eros şi agape -pentru a separa cele două modalităţi total diferite de a trăi ceea ce numim „dragoste". „Eros" se referă, desigur, la dragostea pasională, în timp ce „agape" defineşte relaţia stabilă şi responsabilă, liberă de pasiune, care se stabileşte între două persoane care ţin foarte mult una la cealaltă.

Eros: Dragostea adevărată este un dor mistuitor, disperat, de persoana iubită, percepută ca fiind diferită, misterioasă şi insesizabilă. Profunzimea dragostei se măsoară prin intensitatea obsesiei faţă de persoana iubită. Nu acorzi timp şi atenţie altor interese şi preocupări, pentru că îţi foloseşti întreaga energie să-ţi reaminteşti fragmente din întâlnirile trecute sau să ţi le imaginezi pe cele viitoare. Adesea, trebuie depăşite piedici insurmontabile, şi iată şi elementul suferinţă prezent în adevărata dragoste. Un alt indicator al profunzimii dragostei este voinţa de a îndura suferinţa şi greutăţile vieţii de dragul unei relaţii. Asociate dragostei adevărate sunt sentimentele de emoţie, extaz, dramatism, anxietate, tensiune, mister şi dor.

Agape: Dragostea adevărată este un parteneriat în care sunt angajaţi profund doi oameni. Cei doi au în comun multe valori fundamentale, interese, scopuri, şi tolerează cu sinceritate diferenţele dintre ei. Profunzimea dragostei se măsoară prin increderea şi respectul reciproc pe care-l au unul faţă de celălalt. Relaţia dintre ei permite fiecăruia să-şi dezvolte pe deplin calităţile expresive, creative şi productive. E multă bucurie în experienţele trăite în doi, fie ele trecute sau prezente, ca şi în cele posibil de anticipat. Fiecare îl priveşte pe celălalt ca pe cel mai bun şi drag prieten. O altă măsură a dragostei este dorinţa amândurora de a se privi pe sine cu onestitate, în scopul de a impulsiona evoluţia relaţiei şi a intimităţii. Asociate dragostei adevărate sunt sentimentele de serenitate, siguranţă, devotament, înţelegere, tovărăşie, sprijin reciproc şi alinare."

Femei care iubesc prea mult - Robin Norwood

Iubesc!

Azi am invatat ce inseamna sa iubesti sincer , matur, frumos, dulce si pur.

Nu pot exprima in cuvinte emotia nebuna pe care o simt!

Pentru prima data am inteles ca egoismul nu mai face parte din mine, ca l-am pierdut pe drum, si ca acum gasesc comoara.

Multumesc!

L.E. AM invatat :

• Nimic nu e intamplator!
• Atentia este distributiva : focusata atat pe mine cat si asupra aproapelui!
• Secretul mirodeniei!

A fi vegetarian...?!

Sunt la hotel, pe tura de zi, e pustiu p'aici...In singuratatea mea, am gasit grauntele de interes care sa ma sustraga acestei stari de melancolie care m-a cuprins, in bratele-i neroade si nu vrea sa-mi mai dea drumu'.

Am decis ca de la anu' sa devin vegetariana!Am aceasta de cand eram mai micuta, dar nu am reusit decat sa tin post si atat, ca de...nu aveam voie...

De ce fac asta?Simt nevoia sa-mi definesc cat mai mult si in cat mai multe directii felul de a fi al meu, vreau sa-mi pavez drumul cu dale argintii si petale de trandafir albe, iar pe margini, flori de margaritar (lacramioare).

Pas cu pas, incep sa ma vad in oglinda vietii!