RSS

marți, 12 aprilie 2011

O primavara frumoasa!

 Cred ca-mi plac lalelele. O prima strafulgerare si un sentiment fugar a fost atunci cand am daruit un mic buchet cu toate ca dorinta mea era sa fie mai colorat. Pacat ca suntem mereu conditionati de jetoane sau poate ca este mai educativa incercarea unui exercitiu de disciplina chiar si atunci cand daruiesti. Pentru acele fete zambitoare care si-au inghitit multele grame de suferinta, de lacrimi, va exista mereu o mana ce va alina durerea provocata, va atinge cu dragoste rana sangeranda, o va ingriji cu multa atentie, credinta, speranta, devotament, vointa de fier si va zambi de fiecare data. Tot acele fete vor zambi pana la lacrimi nestiind sau poate stiind mult prea bine, intelegand pe deplin minunea ce avea sa se produca in curand.

Tocmai am vazut o scurta furtuna, ploaie cu prietricele si zbucium cu lacrimi, o raza de soare si alintul florilor in vant. Ma incerca un sentiment asemeni aromei ceaiului negru cu vanilie si scortisoara din amurgul serilor de primavara. O caprioara a fost lovita de o masina, o privesti cu atata parere de rau, te uiti cum trupul rapus de grozava inventie a omului se zbate, respira si tu stii ca va muri, ea nu sau poate ca animalele stiu mult mai bine ca noi cand se apropie sfarsitul si nu se tem de moarte, o asteapta ca pe o binecuvantare pentru ca stiu ca si-au indeplinit destinul. L-au acceptat cu recunostinta asa cum si Doamne-Doamne ne invata.Tot ele iubesc viata la fel de mult ca si mine, numai ca, uneori, eu imi permit sa ratacesc implorand intelegere si multa dragoste neincercand macar o data sa ofer o parte din mine.

Ma intreb care este felul meu de a iubi.Oare cum iubesc eu? Ar fi bine sa-i intreb pe cei apropiati sau poate ar fi mai bine sa mai meditez asupra problematicii si curand voi primi si un raspuns care nu-mi va mai hrani de aceasta data ego-ul atat de flamand.

Reluand unele obiceiuri ale copilariei, cum ar fi crearea unor povesti avand ca protagonisti norii cu formele lor neobisnuite, azi am privit inca o data cerul si m-am gandit la sufletele care se bucura alaturi de noi, atat de pe pamant cat si din cer. Un mix de lacrimi si zambete mi-au inundat fiinta ce tinde sa faca pasi spre taramuri necunoscute, imbiate de vant, iubire si zambet. Am cerut deseori un raspuns insa niciodata nu am fost suficient de buna pentru a-l intelegere...poate ar fi bine sa mai lucrez la talmacire, sa ma apropii mai mult de mine si de ce nu, de Tine pentru a vedea mai bine.

Acest "mai bine" sa aiba totusi si conotatii egoiste? In prima faza nu pare pentru ca indica motivatie, tendinta catre progres, dorinta de a merge si a actiona intr-o forma operativ-benefica insa toata aceasta dorinta de a schimba cursul lucrurilor poate deranja ordinea fireasca...Ma multumesc pentru moment sa cred ca sunt mai bine ca pana acum.

Imi place cand sunt inconjurata de joc, azi natura, starea vremii ma incanta cu asemenea jocuri. Dimineata nor, la pranz ploaie si vant puternic, acum soarele se ascunde cateva secunde dupa nori dupa care iese si-mi zambeste cum nu se poate mai frumos. Multe albinute si un fluture bland imi colinda gradina de care un motan neobrazat are grija sa mi-o ude in fiecare zi. Pe cat e de mica pe atat este de minunata.Mi-am plantat floricele sunt tare mandra de ele. Am cumparat o garofita in amintirea bunicii mele, pacat ca nu am gasit aceeasi culoare, tare mult m-as fi bucurat. Cei care au plecat deja se intorc frecvent pentru a saluta, pentru a mangaia pe cei care inca misuna, ei persista in a-i sfatui poate odata s-odata cuvintele lor travezii vor prinde glas pamantesc iara si dragii lor vor fi mai impacati, mai linistiti, MAI BINE...

Durerea are zambetul sau specific, aparte, nespus de frumos pe care fiecare il traim macar o data in viata.

Cu bine si un gand bun pentru fiecare,
...