...

Tripping out

Spinning around

I'm underground, I fell down

I fell down

I'm freaking out

So where am I now?

Upside down

And I can't stop it now

It can't stop me now

I, I'll get by

I, I'll survive

When the world's crashing down

When I fall and hit the ground

I will turn myself around

Don't you try to stop it?

I, I won't cry

I found myself in Wonderland

Get back on my feet again

Is this real?

Is this pretended?

I'll take a stand until the end

I, I'll get by

I, I'll survive

When the world's crashing down

When I'm falling hit the ground

I'll just turn myself around

Don't you try to stop me

I won't cry

I, I'll get by

I, I'll survive

When the world's crashing down

When I fall and hit the ground

I wïll turn myself around

Don't you try to stop me

I, I won't cry

ps. ...

Noua Medicina-Legatura Creier-Boala

Doctorul german Ryke HAMER a tratat cu succes peste 31.000 de pacienti doar stand de vorba cu ei.


Articolul aici + site

Testul celor trei

"In Grecia antica Socrate (469-399 BC), era foarte mult laudat pentru intelepciunea lui.

Intr-o zi, marele filozof s-a intalnit intamplator cu o cunostinta si care i-a spus:

- Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studentii tai?

- Stai o clipa, replica Socrate. Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test, numit TESTUL CELOR TREI.

- Trei?

- Asa este, a continuat Socrate. Inainte sa-mi vorbesti despre studentul meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel al ADEVARULUI. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?

- Nu, spuse omul. De fapt doar am auzit despre el.

- E-n regula, zise Socrate. Asadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu.

- Acum sa incercam testul al doilea, testul BINELUI. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?

- Nu, dimpotriva …

- Deci, a continuat Socrate, vrei sa-mi spui ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?

Omul a dat din umeri, putin stanjenit.

Socrate a continuat:

- Totusi mai poti trece testul, pentru ca exista a treia proba - filtrul FOLOSINTEI. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu imi este de folos?

- Nu, nu chiar…

- Ei bine, a conchis Socrate, daca ceea ce vrei sa-mi spui nu sti daca este ADEVARAT, nici de BINE, nici macar de FOLOS, atunci de ce sa-mi mai spui? "

De pe mail

Experimentand obisnuinte

Victor Frankl_Omul in Cautarea Sensului Vietii

Recomandare pentru curiosi!

Cu drag...

Picaturi de ploaie

 

I walk a lonely road,

The only one that I have ever known,

Don't know where it goes,

But it's home to me and I walk alone,

I walk this empty street,

On the blvd. of broken dreams,

Where the city sleeps,

And I'm the only one and I walk alone

I walk alone I walk alone,

I walk alone, I walk a..

My shadow's the only one that walks beside me,

My shallow heart's the only thing that's beating,

Sometimes I wish someone out there will find me,

'Til then I walk alone

I'm walking down the line,

That divides me somewhere in my mind,

On the borderline of the edge, 

And where I walk alone,

Read between the lines of what's 

Fucked up and everything's alright,

Check my vital signs to know I'm still alive,

And I walk alone

I walk alone, I walk alone,

I walk alone,

I walk a..

I walk this empty street,

On the blvd. of broken dreams,

Where the city sleeps,

And I'm the only one and I walk a..,

My shadow's the only one that walks beside me,

My shallow heart's the only thing that's beating,

Sometimes I wish someone out there will find me,

'Tïl then I walk alone

Am avut un somn agitat, n-am dormit bine si m-am trezit devreme, m-a trezit ploaia.Am visat demoni...tre'sa ma gandesc la simbolistica.Zi inceputa pe ritmuri latino si rock (eviden)


Cafeau de dimineata spunea:

Defecte

1.ma ascund
2.sunt ignoranta
3.refuz sa cresc/sa devin "om mare" --> evit responsabilitatea


Am stat la discutie : 
"-Oglinda oglinjoara cine-i steluta cea mai frumoasa din fiecare seara?"




   "   Ploua, ploua marunt, ploua des,ploua ca si cand sufletul are nevoie de acest ritual de purificare... copacii se vad in ceata, orizontul e cenusiu, iar viata se straduie sa faca pasi fara ezitare, zambeste tacut...Mai vezi ici colo cate o pasare care se bucura de picaturile reci de ploaie.Sta zgibulita pe cate o ramura de copac si uneori mai scoate un ciripit ragusit incercand o chemare a suratelor.
   Duminica am iesit la plimbarea de dupa-amiaza in padure.Am mers pe jos mai mult de un ceas.Ma bucuram in sfarsit de soare, de un cer fara nori, de campuri inverzite, campuri roditoare, campuri cu flori.Am traversat un sat.E acelasi sat pe unde trec aproape in fiecare seara.Inca nu m-am plictisit de el, stiu insa ca se va intampla curand.Multor lucruri le stiu sfarsitul, sfarsit pe care il evit, il alung din zona mea intima, il alung aruncand pietre, apa, foc, orice gasesc aproape...
   Se innorase in scurt timp de la plecarea mea.Cu tristete, multa frustrare si un praf de ura fata de neimplinirea dorintelor mele, mi-am zis usor in gand: "Ah! E vremea recoltelor"
Am intrat in padure, am inspirat adans aerul curat.Deja imi imaginam cum particulele de oxigen ajung in plamanii mei usor cenusii(ca cerul de azi) si fac minuni, incep exorcizarea si trupu-mi va deveni lacas de cult, un bun tovaras de drum, de aventura si chibzuinta.Copaci inalti, zvelti, tineri, bine ingrijiti.Multe fruze uscate cazute pe jos.Din pamantul negru rasar ici colo pietre(bolovani),stanci(in miniatura-asa imi place sa le numesc) acoperite cu muschi de pamant.
   Pasii mei imi tin de urat,imi tin companie, imi canta,imi canta "doina codrului" de-odinioara...e liniste, e pace, simt iubirea naturii, simt caldura Domnului asa cum e descrisa in multe carti, simt mai mult ca oricand "Hic et Nunc" -ul tot folosit de mentori, maestri, oameni de stiinta, oameni frumosi...
   Bat pentru a doua oara poteca ce duce la izvorul din padure.Nu-mi place sa repet lucruri pentru ca nu ma pot bucura de ele pe deplin.La prima intalnire sunt ca un burete ce absoarbe cat poate, dupa care trebuie sa plec.Sunt superficiala nu? Asa mai spun si altii...am sa revin, asta e alta poveste...
   S-a innorat.Cerul e negru.Se aud in departare tunete.Imi fac loc printre curiosii care vor sa vada, vor sa ajunga si ei la izvorul din padure.Imi amintesc despre dorinta mea de a fi vegetariana.Inca nu am reusit sa fac acest pas, poate ca nici nu-l voi face vreodata.De ce? De ce oare nu-mi respect dorintele? De ce nu ma respect? De ce le dau altora credit mai mult decat mie?Oare eu sunt un eu oarecare?Da...in mintea mea de copil rasfatat si crescut in lumea lui, am crezut ca sunt speciala, ca ma aflu in centru, asemeni soarelui...
   O bubuitura puternica, foarte aproape m-a trezit adus de pe Oniria inapoi pe poteca ce duce la izvor...am grabit pasul.Am vrut sa ajung la Quelle, sa-mi inmoi mana in apa rece, sa-mi iau portia de energie pozitiva(necesarul de combustibil pana la urmatoarea intalnire cu Frumosul) si apoi sa ma bucur de picaturile de ploaie care-mi atingeau cu multa precizie si indrazneala trupu-mi infierbantat.
   Am pornit la drum asadar, cu multe emotii pentru ca simteam fiecare tunet in venele-mi abia creionate pe pielea subtire, alba, tinuta la distanat de razele soarelui de vara.Mereu mi-am dorit sa am prinda ploaia in padure, sa ma unesc cu natura, sa fiu mai aproape de ea, tunete si fulgere, picaturi de ploaie...privirea-mi era speriata si pasii usor grabiti insa eram cu zambetul pe buze.Imi amintesc si zambesc plina de bucurie, umplandu-mi sufletul de bunastare :
"Nimic nu e mai amuzat ca fata unui om care merge prin ploaie" (nu mai stiu de pe unde am cules-o)
   Acum am inteles de ce e bine sa revii si a doua oara asupra unui lucru.Tocmai ce am evitat greseala de data trecuta.Acum nu am mai ales aceeasi carare la intoarece.Am ales altceva, ceva care se potriveste cu noua situatie si care imi da voie sa-mi folosesc libertatea.
   M-a ciupit ceva de mana.As vrea sa pot sta mai mult in padure, e necesar sa ies cat mai repede, tunetele si fulgerele sunt prea aproape.Ploaia e atat de rece, iar mie imi este atat de cald.Zambesc la gandul ca dupa ce va trece ploaia parul meu va fi mai frumos, zulufii vor fi mai proeminenti si mai veseli, pielea va avea alt parfum...
   Incepe sa se lumineze, se mai aude in departare cate un tuner ratacit, strigand poate dupa fratii sai.A vrut sa fie singur, sa se descarce de frustrare si acum a pierdut urma neamului...Am iesit din padure, teafara si cu hainele ude si pe alocuri murdare.Parfumul ploii de vara din padure...
   Cerul incepe sa se lumineze si norii negri s-au dus si pe la altii...pe mine m-au alintat destul...in cele 4 zari se vede fum, abur, dealurile se vad in ceata...iar eu merg, spintena si zambitoare...pe aceleasi carari bine stiute...merg cu fata catre asfintit...se intrevede o seara cu un ceai cald si biscuiti cu unt...
   Momentan s-a oprit ploaia, iar eu am sa iau o pauza de citit..."




In incheiere:

Cu drag...

Fara prea multe cuvinte...click aici

Buna dimineata!

Pentru inceput :)

Azi am fost fff matinala - 5:30

Imi beau cafeluta in noua mea cana, evident cu catei (promit ca am sa pun niste poze).Se intrevede o zi frumoasa (sper sa nu mai ploua ca sigur am sa devin depresiva).Cateva exercitii de inviorare asa cum m-a invatat tata, un salut pentru intreaga lume, cateva urari de bine celor dragi, cateva vorbe si florilor.Imbatata de aerul curat si racoros ma pregatesc pentru o noua zi;o noua zi care nu e / nu va fi cu mult diferita de celelalte.Ca sa evit rutina (care ma ucide) mai caut prin cutiutele prafuite activitati noi, interesante ca sa ma pot lauda si eu cu ceva.Ma apuc de scris.Mi-am cumparat un caiet, e negru (evident) si am sa tin iar jurnal, ma tot gandesc ce nume sa-i dau.

Mi-am propus ca la 30 de ani sa studiez filosofia.Acum sunt prea tanara, zic eu...Da...in fiecare zi alte idei, alte preocupari, fara ca multe sa se concretizeze.Ar fi bine si mult mai sanatos pentru mine sa dau ascultare vocii interioare, care ma sfatuieste de bine in conformitate cu regulile vietii.Cum eu m-am nascut sub semnul Imprevizibilului si noaptea e un bun sfetnic pentru mine, izvor nesecat de sters pentru cei dragi :P , idei pentru omul din mine voi cauta neincetat.Parca aud o voce...CONSTANTA...iar partea rebela spune cu zambetul pe buze : NICIODATA :D

Va fi o zi frumoasa, insorita...am inceput-o bine, muzica pentur sangre latino...mi-e asa dor de conversatiile in limba spaniola avute la hotel cu clientii...

Din toamna am sa frecventez cursuri de dans.As vrea sa invat tango.Am fost prin aprilie la Casa de cultura a studentilor Bucuresti la un workshop - PsihicTango : " Tango it's not only better for the body, also good for the mind and spirit "

Daca n-am sa dau publicare cu siguranta am sa mai scriu alte "idei stralucite" vorba cunoscutilor.




In amintirea vremurilor atipite :

Si in incheiere :)

Sub cheie

O dimineata frumoasa.Razele soarelui patrund fara ezitare in camera.Patrund si-ti intind o mana pentru mangaiere.Cu grija si curiozitate deschizi ochii, esti dornic sa cunosti si sa iubesti.Apare primul gand : "Trebuie sa..." si se rupe vraja...De ce / De cine ai nevoie sa fie langa tine dimineata?

Eu mereu ma trezeam bine dispusa cand dormeam cu catelusa mea.Diminetile cu alint : fie ma trezea ea cu pupul ei special, fie o trezeam eu stresand-o .Si ne alintam amandoua in pat si ne jucam o buna bucata de vreme.Era o placere nebuna pentru bine sa ies pe balcon avand-o in brate si sa-i prezint lumea.Ii vorbeam de soare, de nori, de ploaie, de zapada, o intrebam daca ar dori si ea cafeluta de dimineata.Asta in zilele mele libere.Cand eram nevoita sa plec la job, o lasam sa doarma, o inveleam, ii dadeam un scurt pupic si ii spuneam sa fie cuminte pana se va intoarce mami acasa.

Va jur ca nu's nebuna, doar ca imi place sa ma bucur de tot ce pot.Cel mai dificil era noaptea cand voia sa-si satisfaca nevoile biologice si eu dormeam profund.Mi-e dor de ea.Mi-e dor de lumea mea.

Alergam prin parc.Cel mai mult imi placea cand ma intorceam de la job si ea sarea in jurul meu si uneori plangea.Odata, am ajuns tarziu acasa.Purtam o rochie si aveam dresuri noi(mi le dorisem f mult si in plus am mai dat si multi bani pe ele.Iar ea cu toata fericirea ei m-a facut pe mine sa plang.Gherutele ei mi-au facut gaurele in dresurile mele noi, purtate prima data.N-am putut sa fiu prea mult suparata pe ea.

Am citit un articol  din revista Formula As si am devenit putin melancolica.

ps.1.am stat putin pe ganduri daca sa scriu despre acest subiect sau nu.Intentia mea nu e sa ating/ranesc pe nimeni.Sunt doar amintiri frumoase. Te imbratisez Zuzeli
    2.catelusa era de fapt a doamnei unde stateam cu chirie(Pam dormea cu mine, iar Lady,mama ei, dormea cu mamiti-doamna(proprietara)