Pe nisipuri miscatoare...

Am pasit cu sfiala, plina de emotie pe "taramul fagaduintei"...Ma indrept catre "templu"...cu incredere arunc o privire in jur...imprejurimile par prietenoase, imi zambesc si plantele...sunt verzi...natura si luna mai...bucurie nebuna...totul ma imbie la meditatie si suras...fluturasii la fel de zglobii ma intreaba daca vreau sa-i urmez...ma urnesc din loc...dar numai ce apare Zana Florilor de Mai si ma invita in Gradina Fermecata, sa ma scal in Izvorul Intelepciunii...acolo aveam sa cunosc Maestrul...sa fii milostiv...o plecaciune in fata Prea Maritului...Cu bucurie...Imbratisez...

Pe Nisipuri Miscatoare imi tot plimb amarul...e o lupta continua...tot de aici am si elanul continuitatii, e glasul cristalin ce dirijeaza orchestra, da tonul si pastreaza suneul de fundal...e nota de incepul din portativ...Cu aceeasi bucurie privesc cum se lasa seara, sunt norii se lasa sedusi de culoare...si prind viata...incep sa se joace...isi exprima emotia...inocent...cum doar ei stiu...cum doar noi stim...cum doar eu stiu...naiv si dulce...si din freamatul crengilor de seara ascult invitatia la valsul noptii...e dansul meu...scena mi-e prietena...O seara buna...

Pe curand...