Lumea mea...

"Există, de mult, un clişeu al psihoterapiei care spune că oamenii se căsătoresc adeseori cu persoane care seamănă cu părintele cu care au avut de luptat în copilărie. Conceptul nu este foarte corect. E vorba nu atât de faptul că perechea pe care o alegem seamănă cu mama sau tatăl, ci că numai cu aceşti parteneri suntem capabile să împărtăşim aceleaşi sentimente şi să ne confruntăm cu aceleaşi dificultăţi, cu care suntem obişnuite din copilărie; suntem în stare să reproducem atmosfera din copilărie cu care suntem atât de familiarizate şi să facem uz de aceleaşi manevre pe care le-am tot exersat. 

Tocmai acest lucru reprezintă, pentru cele mai multe dintre noi, dragostea. Ne simţim în largul nostru, ca acasă, desăvârşit de bine, cu persoana lângă care putem executa toate mişcările pe care le ştim şi pentru care simţim emoţii familiare. Chiar dacă mişcările nu dau rezultate §i ne simţim jenate de sentimentele noastre, nu cunoaştem altele.

 Avem o anume senzaţie că aparţinem acelui bărbat — partener de dans - care ne lasă să executăm paşii pe care-i ştim deja. Cu el şi nu cu altul, hotărâm să stabilim relaţia pe care s-o facem să meargă. Nu există o substanţă chimică mai atrăgătoare decât sentimentul de tainică familiaritate apărut când se întâlnesc un bărbat şi o femeie ale căror modele de comportament se îmbină perfect ca piesele dintr-un joc de puzzle.

 Dacă, în plus, bărbatul îi oferă femeii ocazia de a se zbate să învingă sentimentele de suferinţă şi neputinţă din copilărie, când nu era iubită şi dorită, atunci atracţia devine pentru ea irezistibilă. Cu alte cuvinte, cu cât a fost mai mare durerea în copilărie, cu atât e mai puternic impulsul de a o reconstitui şi stăpâni la maturitate."

FEMEI CARE IUBESC PREA MULT - Robin Norwood

Despre "haosul interior" si "stabilitatea exterioara"

Poti traversa doua lumi ca sa ajungi in a treia, acolo unde vei putea efectiv sa traiesti dupa niste norme ale unui nebun? Te vei abate usor-usor de la directia comuna, vei si cu o treapta mai sus decat ei.

Al treilea ochi

Vad lumina, iar intunericul s-a transformat!

Lucrurile capata sens,alt sens, e un sens al sensului,

E cuvant si e simtire,

Drum drept si ... Mantuire!

Detasare,

Un pas in spate pentru a vedea mai bine...

Te plac!

"Intr-un glas amandoi

Sa cantam chitara mea

Hai cantati toti cu noi

Ce frumoasa-i dragostea!"

De ce te plac?! Pare neobisnuit...tocmai Eu...fac marturisirea asta deocheata, inocenta, plina de cant, de emotie curata...Eu, un spirit ratacit si liber...

Esti luceafarul noptii mele de clestar,

Esti apusul de soare la fereastra lumii mele,

Esti freamatul emotiei,

Esti racoarea serii, la finele zilei,

Esti roua diminetilor de vara,

Esti spuma necontenitelor valurilor,

Esti tipatul pescarusilor,

Esti linistea muntilor,

Esti verdele padurilor,

Esti clinchetul ghioceilor,

Esti albul zapezii,

Esti cantecul inimii,

Esti oda bucuriei,

Esti dansul lebedei pe apa,

Esti zborul pasarilor in inaltul cerului,

Esti steaua mea norocoasa,

Esti minunea mea aleasa,

Esti fructul copt din pomul fericirii,

Esti cugetul naturii,

Esti curajul omenirii,

Esti luna plina de pe cer,

Esti fulgul inocent de nea,

Esti vantul nebuniei,

Esti urarea bucuriei,

Esti...

Esti si vei mai fi,

De-apururi in esenta timpului ce va veni...

Esti...

Rescriu un destin!

Metamorfoza s-a incheiat. Fluturele si-a luat zborul catre Absolut sau poate ... catre Nicaieri. Moment istoric pentru instanta "Colectivului Inconstient". Am invins Demonul, am rupt lanturile penitentei, m-am eliberat.

Multumesc mentorilor pe ritm de aplauze, pentru acceptare asa cum mi-a fost dat sa fiu, caci altfel nu am cum.

Privesc in jur, numai ca eu sunt undeva sus, deasupra, mi-e bine, e o stare de beatitudine, de nebunie omeneasca, de durere cruda, de sarut dulce-amarui, de mangaiere aspra, stare presarata cu putin venin pentru esenta.

Si zbor...

Un elan imbatator ...

Oare...sa cobor?

Si pentru ce, sau pentru cine?

Crezi ca ei stiu mai bine?

Cu totii stim Nimic!

Ca firul de nisip,

Ne lasam purtati de Vant,

Nebuni si plini de Gand.

Am atins condeiul magic,

Rescriu...

Un destin putin mai tragic.

A fost pustiu,

Acum e vraja,

E miraj,

Si e caldura,

E soare pe cararea din padure,

E zambet prietenesc.

E Tot, E Tineresc.

E viata si suspans,

E aventura intr-un usor glas.

Traieste , e frumos!

Te invit la acest dans...

Povestea mea...

Pentru ca visurile devin o realitate frumoasa, sa ne bucuram.

Am inceput un nou capitol. Eu am ales sa-l traiesc cu bucurie si multa placere.

Parte din Lume...Parte din Mine

Simt cum visurile mele devin realitate . Azi ma vad ca o tanara de 21 de ani. Sunt fericita. Ma uit in oglinda vietii si vad cum am crescut, vad femeia care vrea sa paseasca pe cararea destinului sau, vad omul matur capabil sa-si sustina punctul de vedere , vad o lupta crancena intre Eu si umbra blestemului transgenerational, vad si simt enorm!

Lupt!

"Grecii foloseau două cuvinte - eros şi agape -pentru a separa cele două modalităţi total diferite de a trăi ceea ce numim „dragoste". „Eros" se referă, desigur, la dragostea pasională, în timp ce „agape" defineşte relaţia stabilă şi responsabilă, liberă de pasiune, care se stabileşte între două persoane care ţin foarte mult una la cealaltă.

Eros: Dragostea adevărată este un dor mistuitor, disperat, de persoana iubită, percepută ca fiind diferită, misterioasă şi insesizabilă. Profunzimea dragostei se măsoară prin intensitatea obsesiei faţă de persoana iubită. Nu acorzi timp şi atenţie altor interese şi preocupări, pentru că îţi foloseşti întreaga energie să-ţi reaminteşti fragmente din întâlnirile trecute sau să ţi le imaginezi pe cele viitoare. Adesea, trebuie depăşite piedici insurmontabile, şi iată şi elementul suferinţă prezent în adevărata dragoste. Un alt indicator al profunzimii dragostei este voinţa de a îndura suferinţa şi greutăţile vieţii de dragul unei relaţii. Asociate dragostei adevărate sunt sentimentele de emoţie, extaz, dramatism, anxietate, tensiune, mister şi dor.

Agape: Dragostea adevărată este un parteneriat în care sunt angajaţi profund doi oameni. Cei doi au în comun multe valori fundamentale, interese, scopuri, şi tolerează cu sinceritate diferenţele dintre ei. Profunzimea dragostei se măsoară prin increderea şi respectul reciproc pe care-l au unul faţă de celălalt. Relaţia dintre ei permite fiecăruia să-şi dezvolte pe deplin calităţile expresive, creative şi productive. E multă bucurie în experienţele trăite în doi, fie ele trecute sau prezente, ca şi în cele posibil de anticipat. Fiecare îl priveşte pe celălalt ca pe cel mai bun şi drag prieten. O altă măsură a dragostei este dorinţa amândurora de a se privi pe sine cu onestitate, în scopul de a impulsiona evoluţia relaţiei şi a intimităţii. Asociate dragostei adevărate sunt sentimentele de serenitate, siguranţă, devotament, înţelegere, tovărăşie, sprijin reciproc şi alinare."

Femei care iubesc prea mult - Robin Norwood

Iubesc!

Azi am invatat ce inseamna sa iubesti sincer , matur, frumos, dulce si pur.

Nu pot exprima in cuvinte emotia nebuna pe care o simt!

Pentru prima data am inteles ca egoismul nu mai face parte din mine, ca l-am pierdut pe drum, si ca acum gasesc comoara.

Multumesc!

L.E. AM invatat :

• Nimic nu e intamplator!
• Atentia este distributiva : focusata atat pe mine cat si asupra aproapelui!
• Secretul mirodeniei!

A fi vegetarian...?!

Sunt la hotel, pe tura de zi, e pustiu p'aici...In singuratatea mea, am gasit grauntele de interes care sa ma sustraga acestei stari de melancolie care m-a cuprins, in bratele-i neroade si nu vrea sa-mi mai dea drumu'.

Am decis ca de la anu' sa devin vegetariana!Am aceasta de cand eram mai micuta, dar nu am reusit decat sa tin post si atat, ca de...nu aveam voie...

De ce fac asta?Simt nevoia sa-mi definesc cat mai mult si in cat mai multe directii felul de a fi al meu, vreau sa-mi pavez drumul cu dale argintii si petale de trandafir albe, iar pe margini, flori de margaritar (lacramioare).

Pas cu pas, incep sa ma vad in oglinda vietii!

La Salonul International de Psihologie, Iunie 2008, Nufarul Meu ne-a vorbit in cadrul unui workshop despre metafora omului : un om este asemeni unui castel imens, ca sa te cunosti pe tine, trebuie sa ai curajul sa deschizi fiecare usa pe care o intalnesti in hoinareala ta prin castel; odata deschisa usa, aceasta nu va mai putea fi inchisa la loc niciodata...hmm...de acolo se vor strecura afara demonii, himerele...te vor bantui...ieri 5.12.2008 am mai adaugat o caramida la propriu-mi castel, vreau sa-l las reconstruiesc, pe al meu, avand la baza pe cel format de Regi.
Am muncit asiduu ieri, dar a meritat, am o noua perspectiva, am drumul meu, am curaj si multa forta, am aproape ingerasul care ma sfatuieste sa fac alegeri in calatoria mea - aventura si provocare.

Buna dimineta Sunshine!

Lumina

Am vazut lumina,
Am vazut intunericul,
Am vazut cararea,
Am vazut dragostea curata,
Am vazut echilibrul,
Am vazut bunatatea,
Am vazut prietenia,
Am vazut mangaierea,
Am vazut suspinul,
Am vazut drumul,
Am vazut un ...OM... un OM Frumos...

Dupa tura de noapte...mi-e somn!

Traiesc o continua metamorfoza, simt cum incet, incet voi iesi din mrejele lipicioase ale acestui mic adapost, pentru a vedea lumina soarelui, pentru a putea zbura iar printre flori. Vreau sa ma intorc Acasa...

Gata de lupta!

In fiecare dimineata, dupa ce ma trezesc am impresia ca ma aflu pe frontul de lupta, ca sunt soldatul din camandametul X, pregatit sa atace inamicul care va aparea in calea sa, care va incerca sa-i calce teritoriul. Ma tem ca aceasta poveste sa nu aiba un sfarsit ca cel al lui Apostol Bologa din "Padurea Spanzuratilor".

Am nevoie de o pauza! Stop!

E criza economica, e criza interioara, e criza intre noi! O iau eu razna, sau...am devenit crizata???

Ma lupt cu demoni, cu himerele ce-mi stau in spate, cu fiarele din jungla in care mi-a fost dat sa traiesc! Ma lupt! Acum...am obosit, vreau sa dorm, sa cad in visare, sa simt ca plutesc, cum o faceam odinioara! Era asa de bine!

E delir....

E fum pe strada

Si ma plim agal' prin cimitir

O stafie-o sa ma vada

Sa-mi ofere-un suvenir:

O scrisoare din alt timp

Iluzia ca sa-mi ating.

Raze argintii primesc

Si din visare alunec, ma topesc.

Luna-mi canta oda mortii

Si, bat neobosit la usa Raiului, 

M-agat de izorele portii,

Sa evadez...Ma cheama mireasma plaiului,

Sa-mi scald pacatele in roua diminetii,

Sa scap din mrejele tristetii,

Sa alerg pe curcubeul fericirii,

Sa pot privi prin ochelarii mantuirii.

Sa gasesc chivotul uitat de vreme,

Si harta vietii, a inocentei mele.

Dar e delir ... si e pudoare,

Miroase-a mort, 

Oh...dulce inscenare!

E greu...e greu cand victima esti tu...

Gasesti si scuze, si te plangi acu'

Si toate trec, doar e delir,

Ma resemnez : urmez al vietii fir!

Drumul Meu ... Drumul Tau ... Drumul Nostru ... 

Asa a inceput pentru toti, linia de sosire va diferi insa...iar aceasta diversitate subliniaza inca o data atributul unicitatii in individualitatea noastra.

Alegi umila penitenta, sau deplina libertate, este dreptul tau , al omului simplu, sta in fiinta ta sa participi la "jocul cu zarurile" asa cum natura a jucat "jocul cu cuburile".

Bafta

Free Hugs!

Aceasta minunata zi de inceput de decembrie are tripla semnificatie :

• Ziua Nationala a Romaniei
• Free Hugs Day
• My special Day

Cand Doamne-Doamne alege sa ne zambeasca pentru cateva minute.Ma induioseaza.Ar fi facut-o cu mare drag si azi, numai ca noi am ales ceata.

As vrea sa resimt aceasta zi speciala (pt mine) ca o dulce imbratisare cu neamul meu, cu poporul in care mi-a fost dat sa ma nasc,  alaturi de care sa traiesc, a carui limba sa o vorbesc, ale carui cantece sa le ascult si sa simt cum sangele imi alearga prin vene, grabindu-se sa-mi inunde corpul, sa ma mentina in viata pentru ca in fiecare an, de 1 Decembrie sa pot canta imnul tarii macar in sinea mea...

La multi ani! 

E ceata, e frig, e fum, hmm...parca se potriveste de minune cu ceea ce se petrece intre noi, locuitorii unei minunate tari. Istoria plina de tumult, a reprezentat foarte bine romanul de azi:

• privirea-i in ceata, este scuza perfecta pentru faptul ca nu-l vedem pe cel de-alaturi;
• inima-i inghetata, nu mai are putere sa ajunga pana la aproapele-i;
• e smog, e o lupta crancena pentru supraviatuire, lupta ce se da in fiecare zi:la serviciu, pe strada, in trafic.

Drum drept si ... Lumina !

L.E. Am intis azi o hora a inimilor arse, mistuite de focul viu, teribil de naprasnic intr-un delir samanic alintat de Vantul prietenos, himeric din juru-mi.