Pentru seri instelate...

Momente

Jeanny, komm, come on

Steh auf, bitte

Du wirst ganz na

Schon spt, komm

Wir mssen weg hier

Raus aus dem Wald

Verstehst Du nicht?

Wo ist Dein Schuh

Du hast ihn verloren,

Als ich Dir den Weg zeigen musste

Wer hat verdorben?

Du, Dich?

Ich, mich?

Oder

Oder wir uns?

Jeanny, quit livin' on dreams

Jeanny, life is not what it seems

Search a lonely little girl in a cold, cold world

There's someone who needs you

Jeanny, quit livin' on dreams

Jeanny, life is not what it seems

You're lost in the night

Don't wanna struggle and fight

There's someone who needs you

Es ist kalt

Wir mssen weg hier,

Komm.

Dein Lippenstift ist verwischt

Du hast ihn gekauft und

Und ich habe es gesehen

Zuviel Rot auf deinen Lippen

Und du hast gesagt "mach mich nicht an"

Aber du warst durschaut.

Augen sagen mehr als Worte

Du brauchst mich doch, hmmmh?

Alle wissen, da wir zusammen sind

Ab heute

Jetzt hr ich sie!

Sie kommen!

Sie kommen Dich zu holen.

Sie werden Dich nicht finden.

Niemand wird dich finden!!

Du bist bei mir.

Jeanny, quit livin' on dreams...

Newsflash:

In den letzen Monaten ist die Zahl

Der vermiten Personen dramatisch angestiegen

Die jngste Verffentlichung der lokalen Polizei-

Behrde berichtet von einem weiteren tragischen Fall.

Es handelt sich um ein neunzehnjhriges Mdchen,

Das zuletzt vor vierzehn Tagen gesehen wurde.

Die Polizei schliet die Mchligkeit nicht aus, da es

sich hier um ein Verbrechen handelt.

Jeanny, quit livïn' on dreams...

"Vei reveni curand...te stiam departe si m-am obisnuit cu acest gand...adesea imi petreceam ceasuri intregi cu tine...chair si acum mi-am facut un ceai negru si incerc sa intru in transa...e bine, e asa de bine...oare tie cum iti e in acest moment cand eu sorb cu grija, cu sete, cu dor, cu viata din ceasca de ceai?...obisnuiam sa facem asta impreuna, mai stii?lungi seri de povesti, de planuri, dorinte mici...multe zambete cu voie buna si ocheade inocente...am trait fericita, as vrea pot inca sa repet...Senina...acum insa...am devenit unul de-al lor...TREBUIA...sau intr-un mod sanatos...AM ALES sa devin unul de-al lor ( nu de alta, da' asa cu alegerea mai scap si eu de frustrari)...Pe podea langa soba,locul meu preferat, acolo se limita lumea mea si-mi era suficient, acolo am crescut, acolo am invatat ca trebuie...Stii, in tine am avut mereu incredere, ti-am spus atatea...si, Tu, ca de fiecare data, te uitai la mine zambind, cu acea privire blajina, intelegatoare, cu bratele deschise, cat sa ma cuprinda daca voi schita vreun gest de neputinta...Mi-e greu fara tine, stii? Aproape in fiecare seara alegeam o stea si o trimiteam in misiune...cand vei ajunge imi vei povesti...Am nevoie de magaiere ta, alfel voi adormi in bratele Nebuniei, de aceasta data...EI nu ma inteleg, ma acuza, eu observ asta cu toate ca este subtil mesajul...ei...Mi-e dor...

Pe curand,

..."

Dupa o buna bucata de vreme am pasit iar pragul Salii Palatului, in treacat doar, eram grabita...Am trecut si prin Gradina Cismigiului...am vazut oameni, multi oameni iesiti la plimbare, cu nepoti, copii, catei, soti sau sotii...am vazut concert de muzica populara si am simtit furnicaturi in intregu-mi corp...era o farama de traditie, o clipa de istorie, un moment al neamului romanesc...eu imi iubesc tara, limba, sangele cu particulele bine inchegate "de mandrie"...iubesc ce a fost si ramasitele care mai sunt...majoritatea din prezent...Strigator la cer...Vai de ...

Am mai vazut artisti care faceau portrete in creion, as vrea si eu unul...de vreo doi ani tot imi promit...va veni si vremea lui...

Am constatat ca atunci cand imi satisfac "un moft"...e trecator...uit...se apropie atat de cuprinzator si total si aparent profund si parca trece prin mine, pleaca mai departe, nu ramane decat amintirea "a fi fost-ului"...

Trairile, emotiile ma fac sa ma simt vie...din acest motiv nu vreau sa retraiesc mai mult decat la nivelul unei "amintiri placute sau mai putin placute"...e nevoie sa fac altora, sa ma inunde, sa ma ridice la un alt nivel, pe alte coordonate, pe alte frecvente...Imi place intensitatea lor, cum ma scutura bine, ca un electro soc...sa simti, bine...mult...

Mi-am facut curat in camera, curat la modul ca am aruncat "amintirile mele"(inutilitati, nimic mai mult, gunoaie care ocupau locul fara motiv, doar ca nu ma putea desparti de ele).Gata, s-a sfarsit cu nerozia...putina atitudine in toate...in relatii, in lumea mea...

"Carari nebatute, stranii...Ia-ma de mana si strange-ma la pieptul tau, imi place cand ma tii strans, cu drag si dor, si-ti plimbi agale mana-n parul meu, pe umarul meu aproape dezgolit...Inchid ochii vreau sa ma cufund in traire, in emotia pe care mi-o oferi...esti un amestec de nor plumburiu si sentiment atroce...ia-ma cu tine si nu-mi da drumul...vreau sa ma pierd in tine, cu tine, de tine...m-ai furat si m-ai dus...ma porti pe bratele tale puternice...iti simt parfumul, care usor usor devine odoare de ordinul Yang-ului si ma pecetluieste usor...pentru eternitatea fapturilor cu chip de lut si spirit cautator...tremur si ma cufund mai adanc, imi place...impreuna...impreuna...e un complet imperfect...la fel de imperfect cum e chipul nostru dimineata dupa o noapte de amor...e stangaci si putin naucit de ce vede...pastreaza-ma...nu-mi da voie sa plec, am sa ma ratacesc, am sa ma pierd, am sa merg, ca sa merg si nu sa merg ca sa ajung si sa devin...vreau sa merg cu tine , tinandu-te de mana, uneori aruncadu-ti cate o privire de reintalnire, semn ca sunt si ca vreau...du-ma iara la izvorul din padure, sa-mi var picioarele obosite de drum, sa-mi spal fata de sudoare, sa-ti ofer inca o data privire de la inceput, sa se conecteze la Inceputuri, sa-ti dea ce ai nevoie...Ma vrei, Te vreau...te tin de mana si pasesc pe unde psesti si tu...vreau sa ma-ntand in iarba verde, prinde fluturi si albine, printre flori, cer senin si raze de soare, Vin-atunci indat' langa mine si sopteste-mi vorbe dulci, asa cum o faci de fiecare data...iubeste-ma si lasa-ma sa mor...in paradis...sa ma iubeasca noaptea pana-n zori, sa ma spele roua de pacat, sa ma unga lumina si sa am sarute usor pe frunte amurgul..."

FRAGMENT

Cu bujori in obrajori...

O dimineata devreme...cu zapada asternuta lin, cu liniste adanca, ce aproape m-a tulburat, cu idei fulgerande despre destin, implinire si zambet, cu stres apasator pentru ce avea sa vina...cu glas adormit, plin de speranta si grija...m-a trezit sunetul telefonului de pe noptiera...am respins...a sunat iar...Nici nu puteam lega doua cuvinte, eram adormita, tocmai ce iesisem din taramul viselor, unde lucrurile parca gravitau dupa alte legi...Am raspuns...era o voce cunoscuta...voia sa mi zica ceva...am ascultat atenta, timp in care am incercat sa deschid ochii sa incep sa ma acomodez luminii...am vorbit...planuri, strategii, idei noi...

Imi plac diminetile devreme...sunt doar eu si restul...e tot noapte...se deschid cerurile...si Dumnezeu primeste rugile noastre...fiecare...pentru sanatate, incercari grele, poveri apasatoare...e prana...e ca si cum Divinul se lasa cules...de inimi in cautare...

Ninge...azi am avut examen...cu emotie am scris...sper sa fie bine...

Ma visez undeva sus...implinita, bucuroasa, satisfacuta de munca mea...si tot ce fac e sa obtin inversul...psihologul cu care am facut orele de dezvoltare personala mi-a spus ca eu pot multe...asa-i...pot multe...insa sunt lenesa...in urma cu cateva zile ma gandeam la acest lucru si am avut urmatoarea revelatie: eu consider ca stiu, ca stiu multe, acesta e si motivul pentru care eu nu invat...in toata viata mea de scolar, nu am invatat, "am prins din clasa" , iar asta m-a costat...

Masterul meu e frumos, insa lipseste ceva...timp alocat studiului, sau interesul meu a scazut ca-mi dau seama ca nu am prea multe sanse sa profesez...sau ca nu's eu suficient de buna pentru ceea ce urmeaza...si uite cum idealul meu se stinge usor, usor... si frustrarea creste, si nebunia e cumplita si scindeaza...

Mi-e dor...privire calda...un gest dragalas...cuvinte care sa-mi reechilibreze talerele pe care stau, sau ma misc...parfum de experienta...atingere cruda si puerila...mireasma de flori de gheata...bucurie...

In curand va fi ziua mea... 23 ...bucuroasa, trista, indiferenta...cred ca merge mai bine partea cu NON-... , sper ca macar anul asta sa mi se indeplineasca si mie dorinta de-o viata, sa ninga sau sa am zapada in aceasta zi...mereu mi-am dorit sa primesc cadoul asta...Doamne-Doamne are grija...ce sa zic...toate la timpul lor...cu vigilenta si rabdare...

Ninge...si e frumos...si e linistitor...pace, valori, un supraeu sanatos cu un cod moral pe masura...urasc dezamgirile, provoaca cele mai adanci rani si sunt greu de dus...in noi exista un raport intre ratiune si afect...(cum iti doresti sa fie raportul : sub sau supraunitar?)

In noptile in care a nins, am fost aproape de fiecare data la hotel...da...o recompensa pentru dorinta mea...sa ma multumeasca divinitatea pentru altele...E bine, imi place...sunt un zambet si plina de energie...iara am acel sentiment ca as muta muntii din loc...imi lipseste directia, targetul...unde???

"Afara ninge linistit..."

Un strop de diversitate in ...'Initiere'

Calatoria mea Initiatica

Mi-am terminat practica pedagogica si ma gandesc cu nostalgie la zilele in care ma trezeam de dimineata si alergam cu disperare sa prind metroul sa ajung la timp la scoala. Racoarea diminetii ma trezea, ma pregatea parca sa fiu un MODEL pentru cei mici (cls. a II-a) . A fost o experienta inedita...am avut mult mai multe emotii decat ei, sau mai bine zis eu emotii si ei curiozitate, niste mici suflete ce asteptau cu nerabdare sa fie hranite cu informatie transpusa in jocuri creative...Cand le-am predat Linia de dialog, am simtit ca sunt un mic Dumnezeu pentru ei...faceau ce ziceam eu...m-au fascinat cu inteligenta lor sclipitoare...

Am simtit ca trebuie sa fiu flexibila, sa-i iubesc, sa ma joc cu ei, dar sa-mi pastrez totusi doza de autoritate, caci altfel de unde educatie, in adevaratul sens al cuvantului ... Rabdare ... Disponibilitate ...

Am descoperit ca imi place sa vorbesc in public, sa fiu persoana care este isi poate pune pecetea, cumva, pe drumul unui omulet...

Imi amintesc de cadrele mele didactice,de persoanele carora le-am dat credit, pe care le-am avut in fata in diferitele situatii ( ps. sunt in an terminal la facultate, si m-a cuprins melancolia putin...) incepand cu gradinita si pana in prezent...fiecare a ramas in amintirea mea ca o figura aproape perfecta, reprezentand un model de urmat...un mentor, un maestru spiritual as putea spune, pentru ca, dincolo de informatia strict stiintifica care trebuie transmisa la clasa, mai exista si o comunicare non-verbala, atitudinala, acele vorbe de duh care profesorii ni le spun, ni le spun in ideea ca la un moment dat in viata, se va produce iluminarea si vom intelege mesajul...astfel un profesor ramane viu...si unele lucruri se pot transmite de la o generatie la alta...este de-a dreptul minunat...

Sincer...pot spune ca ii inteleg pe cei care mi-au fost dascali, chiar daca ne puneau note mici, ne amenintau cu lucrari de control, ei si-au facut datoria de a face din noi Oameni, ne-au educat...au avut rabdare cu noi, au avut rabdare cu mine, au accepatat stilul meu de invatare, sau de raspuns, sau de activitate la ore, care poate e diferit intr-un fel sau altul de stilul altui elev...

Am foarte putine poze cu mentorii mei, si de asemeni nici nu ma uit la ele decat foarte rar, imi place sa-i pastrez in suflet asa cum i-am vazut ultima data...imi place sa cred ca sunt o parte din mine, si vor continua sa fie, pentru ca unele lucruri care le-am invatat de la ei, vor merge mai departe...

Va multumesc...Va imbratisez cu drag...