Povestea devenirii 45/46/47

   Detalii aici

... sau cum sa cresti intr-un an cati altii intr-o viata

Despre Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana

Pentru saptamana 10-16.12.2012 voi lucra la urmatoarele teme:

45. Deschiderea

Deschiderea poate să fie mare virtute, dar numai când este manifestată cu discernământ. A fi deschis ideilor greşite sau oamenilor care ar putea să-ţi facă rău ar fi o prostie. Pentru că nu prin deschidere poate fi înfrântă greşeala, ci prin dragoste. Deschiderea minţii este o virtute atunci când se concentrează asupra dorinţei de adevăr. Deschiderea inimii este o virtute atunci când se concentrează pe dragostea de Dumnezeu. Însă, atât mintea, cât şi inima au nevoie de filtre pentru a elimina ceea ce nu este adevăr şi ceea ce nu vine de la Dumnezeu. Putem face acest lucru cerând aprobarea prezenţei divine la orice ne-ar apărea în cale. Trebuie să fim permanent deschişi adevărului şi lui Dumnezeu şi totdeauna închişi sau cel puţin indiferenţi la greşeală şi iluzie.

Afirmaţie

Mintea mea este deschisă adevărului, indiferent care este sursa lui. Afirmaţiile adevărate rămân valide, chiar dacă sunt aruncate la mânie.

Rugăciune

Mama Sfântă, fă-mă să-ţi aud armoniile pretutindeni: în paraiele şipotitoare, în cântecul privighetorilor – da, până şi în vuietul traficului oraşului! În spatele tuturor zgomotelor pământeşti, fă-mă să aud numai vocea Ta!

46. Vigoarea morală

Lipsa de vigoare morală subminează voinţă şi face intelectul asemenea unui burete, gata să absoarbă atitudinile la modă ale momentului. Oamenii cu un intelect dezvoltat suferă adeseori de “complexul lui Hamlet”: imposibilitatea de a lua vreo decizie sau de a se angajă la ceva anume. Îşi justifică decizia zicând: “Vreau să fiu drept faţă de toate părţile”. Însă chiar şi o acţiune imperfectă este mai bună decât lipsa de acţiune. Când crezi ceva, ţine-te de lucrul acela! Când crezi în cineva, stai alături de omul acela! Un asemenea angajament personal loial este o lege superioară celei a “luării în considerare a tuturor părţilor”. Energia este necesară pentru a realiza orice în viaţă. Cu vigoare morală, toate lucrurile sunt posibile. Însă, în lipsa ei, rezultatul fiecărei acţiuni este eşecul.

Afirmaţie

Deciziile pe care le iau în viaţa vin din lăuntrul meu, din ceea ce simt eu că este drept. Sunt devotat adevărului şi canalizării lui în exterior, către lume.

Rugăciune

Mama Sfântă, cu fiecare acţiune a voinţei mele, fă-mă să exprim vitalitatea Ta divină, adevărul Tău divin, perfecţiunea Ta. Ajută-mă să Te slujesc numai pe Tine sau să mor încercând!

47. Perseverenţa

“Loialitatea”, obişnuia să spună deseori marele meu maestru spiritual, “este prima lege a lui Dumnezeu”. Majoritatea oamenilor sunt nestatornici. Îşi schimba slujbele, soţii sau soţiile, prietenii, credinţele, ideile – nu datorită vreunei evoluţii a conştientizării, ci, pur şi simplu, din lipsă de perseverenţa. Trebuie să fii loial principiilor tale şi să nu-ţi permiţi să fii stăpânit de sentimente. Să fii loial celorlalţi şi scopului propus în viaţa – nu din motive sentimentale, ci în numele principiului – este calea progresului divin. Perseverenţa poate fi dificilă, pentru că, în fiecare lucru pe care îl întreprinzi, exista o anumită măsură de rutină plictisitoare. Prin urmare, nu te lăsa stăpânit de simpatii şi antipatii, ci fă tot ceea ce trebuie să faci. Dacă este drept, nu lasa nimic să se interpună până nu închei ceea ce ţiai propus.

Afirmaţie

Voi termina ceea ce mi-am propus înainte să încep altceva. Cuvântul meu este legământul meu. Şi la fel este şi hotărârea mea.

Rugăciune

Cu toate că himerele distracţiei (N.B. sau altei preocupări deşarte; rătăcirii) mă cheamă să las deoparte şi să slăbesc hotărârea devotamentului, ţine-mă hotărât pe calea mea, Doamne, Dumnezeule. Scopul meu în viaţa eşti Tu!