RSS

duminică, 12 februarie 2012

Proiect Fuziune 2012 - 2.1

Detalii, aici


"Nu poţi vindeca trupul, dacă nu vindeci sufletul”
Socrate

...Nu poţi vindeca Pământul, dacă nu vindeci oamenii!"


... şi tu poti fi unul dintre cei care  pot schimba lumea!

Daca la inceput m-am rezumat doar la indicatiile Proiectului, incepand cu a doua practica m-am surprins  mergand plina de incredere si entuziasm catre un izvor de Lumina, ganduri bune, idei sanatoase ce aveau sa devina curand realitate. Acum, aflandu-ma deja la a treia sesiune, ma vad singura, vad ca desi am idei si le mai si fac publice oamenii nu vor sa vada, sa asculte, oamenii nu au interes si asta ma doare, ma macina pentru ca ajung de multe ori sa ma lupt cu morile de vant si asta e totul...Oare sa fac eu ceva gresit? Oare am prea multa incredere in oameni si mai creez si asteptari si mai fac si planuri, toate puse in aceeasi barca ce se indreapta catre paradis (paradisul creat/imaginat de mine)? Oare doar control pot oferi, doar momente predictibile? Oare libertatea si acel lasa sa fie le-am pierdut undeva pe drum?
Mai jos, mesajul primit pe grup in vederea adaugarii la meditatia de azi:
Va trimitem alaturi completarea textului pentru meditatia din 12 feb 2012 ora 21:
"Cer pentru tara si poporul meu evolutie spirituala,conducatori cu inalt nivel de responsabilitate si credinta!Fie ca problemele actuale sa-si gaseasca solutii pasnice si eficiente de rezolvare! Voi lucra cu Lumina pentru succesul tarii mele!"
Adaugam acest text celui anterior si incheiem cu expresia --ASA SA FIE!
Sugeram ca luminarea sa aiba luna aceasta culoarea portocalie.(nu este o conditie esentiala,se poate medita cu luminare alba...)
Trimiteti echipelor voastre noile informatii si consultati si pagina de Facebook---Proiectul Fuziune 2012.

Asteptam feed-back de la voi--pe curind! Fiti increzatori,suntem din ce in ce mai multi....


Pentru cea de-a treia sesiune vin cu urmatoarea recomandare: in afirmatiile spuse ii voi aminti si pe cei aflati la nevoie in aceste momente plus rugaciunea de mai jos.


Din Punctul de Lumină, din Mintea lui Dumnezeu
Fie ca Lumina să pătrundă în Minţile noastre.
Fie ca Lumina să coboare pe Pământ.

Din Punctul de Iubire din Inima lui Dumnezeu
Fie ca Iubirea să pătrundă în Inimile noastre.
Fie ca Iubirea să înflorească pe Pământ.

Din Centrul de unde Voinţa lui Dumnezeu este cunoscută
Fie ca Ţelul Divin să călăuzească Voinţele noastre 
Ţel pe care Maeştrii îl cunosc şi îl slujesc.

Din Centrul pe care îl numim Umanitate
Fie ca Planul de Iubire şi de Lumină să se înfăptuiască
Şi fie ca acesta să zăvorască uşa unde sălăşluieşte întunericul.

Fie ca Lumina, Iubirea şi Puterea să restaureze Planul Divin pe Pământ.


Cum / ce simt?
  • Simt ca acest drum este lung si dificil dar frumos, aducator de bine, mangaietor ca vantul in serile calde de vara;
  • simt ca am nevoie sa fac loc Luminii in interiorul meu pentru a o putea trimite astfel si catre altii; 
  • simt ca daca nu-mi dezvolt anumite abilitati de a vedea si a simti nu pot, efectiv nu pot vedea si simti adevarata Lumina, in cel mai fericit caz as putea sa-mi imaginez ceva asemanator cu Lumina si asta nu este decat rodul imaginatiei mele, a gandirii, a Eului, nici pe departe, rezultatul unei vieti cumpatate, al unui exercitiu de vointa, al autodisciplinei si al dificultatii devenirii;
  • simt ca am mult de munca  daca doresc sa-mi ating telul, acela de a da mai departe, de a vorbi despre schimbare; nu putem vorbi despre Lumina, bunatate, daruire, daca nu incepem procesul de cunoastere a lor, cunoastere prin prisma interiorului nostru; sa ajungem in final la a simti intr-atat incat atunci cand rostim cuvantul "LUMINA" sa simtim Lumina atat de intens incat avem lacrimi in ochi si nu de tristete ci de bucurie (acest lucru, aceasta reusita ar transcende nivelul omului prezent in lumina implementarii si acordarii la noua paradigma si anume omul modern spiritual, intuitiv, omul care simte inainte de a gandi, omul care se substiuie);
  • simt ca am nevoie de energie, motivatie, vointa de a continua, de a merge mai departe chiar si in cele mai grele momente, cand simt ca nu mai pot si daca nu am suficienta tarie pot distruge castelul de nisip in mai putin de o secunda;
  • simt ca am nevoie sa daruiesc, sa daruiesc tocmai acele lucruri pe care le observ lipsa la cel de langa mine;
  • simt ca am nevoie de ajutor, suport, sprijin in momentele cheie cand ma simt eu goala si atunci incep sa ma simt mica, neputincioasa si, cu smerenie, recunostinta si pocainta cer de la Lumina doar un graunte pentru a continua, pentru a iesi din Intuneric; Atentie insa ca aceasta etapa este inselatoare, te poti victimiza, injosi, "autoridiculiza, autoblama" doar pentru a primi putin ajutor in momentul cand esti pierdut propriul joc al mintii; datorita dragostei Luminii poate vei primi ce vei cere insa daca te vei intoarce la aceleasi obiceiuri care nu duc alt undeva decat inapoi de unde ai fost salvat, acesta nu reprezinta decat cercul vicios adorat de uman.
O seara binecuvantata!

0 comentarii: